Cluj-Napoca, Bld. Eroilor, Nr. 10, et.1, ap.14
contact@psiholog-stelaneamt.ro
0740032422
Agresivitatea factor predictibil in tulburarea antisociala

Intr-un studiu care a urmarit anumite trasaturi de personalitate prevalente la persoanele agresive si antisociale (Calvete, 2008), s-a observat ca acestea manifesta urmatoarele trasaturi: grandomanie, isi justifica rational actele antisociale, prezinta impulsivitate (la persoanele de sex masculin), narcisism, codeaza biasat elementele de interactiune sociala (datorate hipervigilentei la elemente ostile), atribuie intentii ostile celorlalti, dificultati in a-si stabili telurile si alegerea comportamentelor agresive. De asemenea credinta ca actele antisociale sunt acceptabile prezice comportamentul antisocial. Aceste structuri cognitive, odata cristalizate, ghideaza comportamentul persoanei pe toata perioada vietii sale. Unele date sustin ca persoanele antisociale prezinta stima de sine scazuta, sentimente de ineficacitate si incompetenta, in timp ce alte date sustin ca persoanele antisociale au pareri exagerat de bune despre propria persoana, manifestandu-se agresiv atunci cand aceasta parere este pusa sub semnul intrebarii. Un alt element cognitiv asociat cu comportamentele antisociale este inabilitatea de a gasi solutii adaptative la provocarile sociale.

Potrivit lui Rogers et al., (2000), persoanele antisociale se caracterizeaza prin egoism, duritate/insensibilitate (callous), iresponsabilitate, impulsivitate, toleranta scazuta la frustrare, incapacitate de a fi loiale, le lipseste sentimentul de vina, isi rationalizeaza agresiunile si ii blameaza pe ceilalti.

Scorurile mai mari la agresivitate au corelat cu scoruri mai mari la „justificarea violentei” si „grandomanie”. Ambele scheme cognitive, justificarea violentei si grandomania, sunt considerate dezadaptative si servesc interesul propriu (self-serving cognitions). Au fost identificate mai multe categorii de self-distortions precum: „distorsiuni de tip egoist” (self-centered) si „minimizare/etichetare gresita” (minimizing/mislabeling). „Distorsiunile de tip egoist” se refera la credinta ca propriul punctul de vedere, expectantele, dorintele si drepturile personale sunt deasupra celorlalti, cognitii consistente cu schema de grandomanie. „Minimizare/etichetare gresita” se refera la credinta care spune ca a avea un comportament antisocial este acceptabil sau chiar admirabil, consistent in buna masura cu schema justificarii violentei. Ambele scheme au corelat pozitiv si suporta ideea ca acestea sunt inter-relationate si sunt parte ale aceleiasi strategii care determina aparitia comportamentului antisocial (Calvete, 2008).

Copiii crescuti in familii cu parenting autoritar, coercitie fizica si disciplina incosistenta prezinta mai pregnant aceste scheme cognitive.

Studiile in psihologie, de pana acum inca nu au reusit sa elucideze in totalitate cauzele psiho-emotionale care stau la baza dezvoltarii comportamentelor antisociale: prezenta trasaturilor de CU (callous unemotional – rece, care nu-si exprima emotiile), agresivitatea, sau ambele.

Studiile sugereaza faptul ca acei copii care au fost expusi la violenta timp indelungat tind sa dezvolte o moralitate deficitara prin elemente de nepasare, raceala, lipsa a empatiei, a vinei si a unui raspuns emotional redus in relatie cu ceilalti.

Datele arata ca narcisismul coreleaza semnificativ si are rol direct in aparitia agresivitatii proactive si reactive spre deosebire de stima de sine scazuta care nu a corelat cu agresivitatea.

Un alt studiu pe depresie (Vieno et al., 2008) a aratat ca prezenta acesteia la adolescenti prezice comportamentele delincvente peste 6 luni, cu precadere in adolescenta medie si tarzie. Se pare ca doar formele extreme de externalizare a comportamentelor antisociale sunt legate de depresie. De asemenea rezultatele studiului sugereaza faptul ca depresia si delincventa tind sa se asocieze preponderent in timpul aceluias an si mai putin pe perioada mai multor ani. Un alt indiciu sugerat de acelasi studiu este acela ca la baza externalizarii violentei si a comportamnetelor disruptive sta o problema de internalizare a normelor si valorilor morale si de interactiune sociala.

Potrivit expertilor in psihologie, formele severe de tulburari de identitate disociativa pot prezice comportamentele violente (ex. cazurile de adolescenti care isi impusca colegii si profesorii). Acestia au relatat ca in timpul atacurilor au simtit ca si cum ar fi iesit din corpul lor si nu ei ar fi facut crimele.

Bibliografie:
Calvete, E., (2008) – Justification Of Violence and Grandiosity Schemas as Predictors of Antisocial Behavior in Adolescents. J Abnorm Child Psychology (2008) 36, 1083-1095.
Vieno, A., Kiesner, J., Pastore, M., Santinello, M., (2008) – Antisocial Behavior and Depressive Symptoms: Longitudinal and Concurrent Relations. Adolescence; Fall 2008; 43, 171; Research Library, pg. 649.

Psiholog, PsihoterapeutCluj – Stela Neamt

Add Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Phone: 0740032422
Blvd. Eroilor, Nr. 10
Romania, Cluj-Napoca