Cluj-Napoca, Bld. Eroilor, Nr. 10, et.1, ap.14
contact@psiholog-stelaneamt.ro
0740032422
Cercetari actuale privind imbatrinirea cognitiva

Imbatrinirea cognitiva urmareste acelasi determinism ca si imbatrinirea tuturor organelor. Intr-un studiu recent Petrill si colaboratorii au aratat ca influenta genetica asupra variatiei performantelor intelectuale, este responsabila de circa 50% de aceste diferente interindividuale. Performanta cognitiva la varstnici este rezultanta complexa a experientei acumulate, a celor invatate si utilizate cu preponderenta, suprapusa neurodegenerarii fiziologice cerebrale. Odata cu declinul fizic si functional cu inaintarea in virsta, apar si o serie de modificari si scaderi ale proceselor si abilitatilor cognitive. O serie de abilitati si domenii ale proceselor cognitive prezinta un declin timpuriu care poate fi sezizat chiar din timpul perioadei adulte: abilitatile visuo-spatiale, gindirea si rationamentul abstract, viteza memoriei de lunga durata, atentia.

In imbatrinirea normala functiile cognitive ce se modifica mai frecvent si mai evident sunt atentia si memoria. In ultimii ani s-a aratat prin diferite studii longitudinale si transversale, in psihologie, psihiatrie si neurologie, ca o serie de boli somatice sau psihice intensifica sau declanseaza deteriorarea cerebrala ulterioara si a functiilor cognitive, fiind in acest sens, in ultimii ani, cercetate patologii specifice. Toti acesti factori nefavorabili au fost numiti factori de asociere a accelerarii declinului functiilor cognitive.
Factorii care reduc riscul declinului cognitiv sunt: absenta bolilor cardiovasculare si a bolilor cronice, un mediu inconjurator complex, stimulativ pozitiv favorizat de un status economico-social ridicat, un tip de personalitate flexibil si nu in ultimul rind un status cognitiv ridicat al sotului/sotiei. Toate modificarile proceselor cognitive prezinta mari variatii individuale dar si intre sexe.
Imbatrinirea cognitiva poate capata la virstnic forme diferite, de la normalitate, tulburari cognitive usoare (“mild cognitive impairment”- MCI) pina la sindroamele dementiale.

Modificari structurale la nivelul sistemului nervos central SNC
Modificarile care au loc la nivelul sistemului nervos central vizeaza diferite structuri (substanta alba, substanta cenusie, neuronii etc.) atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ. Printre cele mai importante modificari se numara:
• formarea de placi degenerative si incrucisari microfibrilare adica alterarea aparatului neurofibrilar (descrisa de Alzheimer si denumite “tangles”) considerate mult timp specifice bolii Alzheimer, intilnite insa si la subiectii normali sau in dementele mixte.
• depuneri de amiloid care apare nu numai la pacientii cu boala Alzheimer dar si la cei cu sindroame dementiale de tip vascular si mixt, si de asemenea si la normali,
• modificari ale microcirculatiei cerebrale in special la nivel temporal si frontal,
• afectarea complexelor operationale neuroendocrine

Modificari cantitative si calitative ale neurotransmitatorilor
Caracterizate in special prin scaderea numarului receptorilor neuronali, scaderea cantitativa si calitativa a unor neurotransmitatori si variate deficite enzimatice.
Modificari la nivel molecular
Modificarile la nivel molecular au loc datorita stresului oxidativ cu formarea de radicali liberi, linkage-ul molecular, mutatii si erori somatice.

Diferente legate de sex in imbatrinirea cognitiva
Dimorfismul sexual se manifesta in cadrul imbatrinirii cognitive atat pe plan structural cat si pe plan functional. Corelate cu acestea exista variatii mari individuale ale performatelor cognitive la varstnici indiferent daca acestia au modificari structurale cerebrale similare sau nu. Aceste variatii nu pot fi inca pe deplin explicate. Factorii care ar putea contribui sunt multiplii dar nu explica in totalitate aceste variatii interindividuale. Dintre acestia reamintim: factorii genetici, nutritionali, educationali, stimularea psiho-sociala, etc.
Studii de neuroimagistica si neuropsihologie functionala au remarcat diferente legate de sex atat in structura cat si in functionalitatea cerebrala. Exista o serie de diferente morfologice la nivelul parenchimului cerebral si a unor nuclei cerebrali. S-a emis ipoteza ca patologia cognitiva este in strinsa legatura cu producerea mai mica sau mai mare a neuronilor corticali. Diferentele intre sexe nu sunt numai de ordin structural si functional ci si metabolic, constantindu-se la varstnici scaderea mai pregnanta a metabolismului glucozei la nivelul hipocampusului la femei in timp ce la barbati declinul metabolismului glucozei nu este semnificativ. Aceste regiuni sunt implicate in variate tulburari cognitive inclusiv in dementa Alzheimer iar implicatiile neuropatologice sunt majore.

Psihoterapeut / Psiholog Cluj – Stela Neamt
Cabinet de psihologie

Bibliografie
„Genetics and intelligence: What’s new?” Author links open overlay panel RobertPlominStephen A.Petri , 1997, ELSEVIER

Add Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Phone: 0740032422
Blvd. Eroilor, Nr. 10
Romania, Cluj-Napoca