Etichetă: cognitiv

Strategii Terapeutice în Deprivarea Emoțională

Strategii Terapeutice în Deprivarea Emoțională

Terapeutul se poate folosi de tehnici experenţiale pentru a arăta clientului că nevoile lui din copilărie nu au fost satisfăcute. Prin tehnici de imagerie, pacienţii intră în contact cu „Copilul Singuratic” din ei şi îşi exprimă furia şi durerea faţă de părintele care i-a deprivat emoţional. Listează toate nevoile care nu le-au fost satisfăcute şi […]

Citește articolul

Legătura dintre depresie şi dependenţă

Legătura dintre depresie şi dependenţă

Legătura dintre depresie şi dependenţă este bine investigată. De fapt, cele două sunt atât de frecvent asociate încât unii psihologi, care au cercetat această problemă, au încercat să determine dacă acestea pot fi măsurate în mod separat (Overholser, 1991 apud Millon etal., 2004). Psihologii cognitivişti frecvent subliniază sentimente de deznădejde/lipsă de speranţă şi de neputinţă […]

Citește articolul

Sindromul de stres posttraumatic se instalează atunci cand pacientul este agresat cel puţin o luna de un factor de stres extrem (accidente, abuzuri, deces al unei persoane dragi, dezastre, viol, etc.). „Stresul posttraumatic, sau Sindromul de stres posttraumatic” (SPT) este descris ca fiind un stres intârziat, care poate fi declanşat în urma unor dezastre naturale, accidente grave, adresiuni, violuri dar si alte evenimente care au avut un impact traumatizant, atat fizic cat si psihic. Astfel, suferinzii au tendinta de a evita locurile, oamenii sau lucrurile care le amintesc de evenimentul traumatizant, fiind extrem de sensibil chiar si atunci cand trec prin evenimente obisnuite ale existentei umane.” Simptome Acestea sunt indiferenta fata de viata cotidiana, lipsa reactiei, dificultati de concentrare, inexistenta activitatilor uzuale, retrairea evenimentului traumatizant, emotii exagerate, iritabilitate, accese de manie, tulburari ale somnului. Psihologii semnaleaza ca, alaturi de aceste manifestari clinice apar si o serie de "reactii" concretizate in: depresii, anxietate accentuata mergand pana la atac de panica, halucinatii, folosirea drogurilor si alcoolului, intentia de izolare. Complexul de simptome ale tulburarilor cauzate de influenta traumatizanta a diversi factori stresanti asupra psihicului, de regula iesiti din comun in comparatie cu experienta obisnuita a unui om, a fost descris de catre psihologi si psihiatrii in 1980 si in DSM-III, editia a 3-a, primind denumirea de sindromul tulburarilor de stres posttraumatic - TSPT. Caracteristic pentru sindromul descris este manifestarea sa tardiva, dupa o prelungita latenta, putindu-se vorbi de un stres psihic intirziat, si faptul ca sindromul poate fi intensificat prin alti factori stresanti adesea greu identificabili. Datele indica faptul ca TSPT reprezinta o afectiune psihiatrica importanta ce produce o suferinta emotionala si o inadaptare sociala considerabile, prezentand adesea un tablou clinic complex ce constituie o semnificativa provocare in ceea ce priveste conduita psihoterapeutica. Tratament Cele mai bune rezultate se obtin prin combinarea a doua tipuri de tratament: psihoterapie si tratamentul medicamentos (in multe cazuri fiind necesara o combinatie intre cele doua). Psihoterapia este eficienta in situatiile de gravitate medie sau in situatiile in care starea individului nu permite administrarea de medicamente (sarcina, refuz de a lua medicamente, etc.). Prin psihoterapie, se acopera domeniul psihoterapiei cognitive, terapia de abandonare, managementul anxietatii, etc. Tratamentul medicamentos presupune prescrierea de catre medicul psihiatru a medicamentelor antidepresive, anxiolitice sau alte tipuri de medicamente, in functie de caz. Profilaxie In cele mai multe cazuri se poate evita instalarea sindromului de stres posttraumatic prin comunicarea problemei stresante unui specialist psiholog, sau psihiatru (dar si unor simple persoane) si respectarea sfaturilor acestuia (inclusiv urmarea unui tratament). In alte situatii informarea in legatura cu boala, manifestarile acesteia, atitudinea optimista si dorinta de a rezolva problema stresanta sunt suficiente pentru a depasi situatia de stres. Psiholog Cluj / Psihoterapeut Cluj-Napoca Cabinet de psihologie– Stela Neamt Bibliografie American Psychiatric Association (1994). Diagnostic and statistical manual of mental disorders – DSM V, Fourth Ed. Washington, D. C.: American Psychiatric Association.

Stresul posttraumatic

Sindromul de stres posttraumatic se instalează atunci cand pacientul este agresat cel puţin o luna de un factor de stres extrem (accidente, abuzuri, deces al unei persoane dragi, dezastre, viol, etc.). […]

Citește articolul

Schimbarea peisajului familial, odata cu trecerea anilor.

Relatia afectiva in familia moderna

Familia modernă a întărit relaţiile afective dintre membrii nucleului familial, devenind o stare de spirit (Fl. Druţă, 1998). Totuşi numeroase aspecte ale vieţii familiale ies de sub incidenţa stărilor afective pozitive: numărul tot mai mare al copiilor ne-supravegheaţi de un membru al familiei, numărul mare al divorţurilor etc. În acelaşi timp, valorile tradiţionale sunt în […]

Citește articolul

Cercetari actuale privind imbatrinirea cognitiva

Imbatrinirea cognitiva urmareste acelasi determinism ca si imbatrinirea tuturor organelor. Intr-un studiu recent Petrill si colaboratorii au aratat ca influenta genetica asupra variatiei performantelor intelectuale, este responsabila de circa 50% de aceste diferente interindividuale. Performanta cognitiva la varstnici este rezultanta complexa a experientei acumulate, a celor invatate si utilizate cu preponderenta, suprapusa neurodegenerarii fiziologice cerebrale. […]

Citește articolul

Amneziile traumatice

Din punct de vedere al teoriei memoriei, pentru explicarea amneziilor traumatice trebuie să se ţină cont de faptul că encodarea amintirii traumatice este însoţită de procese fiziologice şi biochimice care se deosebesc esenţial de procesul obişnuit de memorie. Un rol deosebit îl joacă nivelul extrem de ridicat de activare a organismului, care exclude o acceptare […]

Citește articolul

Mecanisme de coping

Conceptul de coping a început să capete o valoare tot mai mare în cercetările legate de stres, la sfârşitul anilor ’70. Lazarus spunea că este mai important să punem accentul mai mult pe coping în explicarea relaţiei dintre persoană şi mediu decât pe stres. Copingul desemnează un “efort cognitiv şi comportamental de a reduce, stăpâni […]

Citește articolul

Intervenția terapeutica in personalitatea Histrionică

Obiectivul major al terapiei  este să-i ajutăm pe cei ce sunt diagnosticati cu tulburare de personalitate histrionica , să devină conştienţi de nevoile lor emoţionale. Pentru ei poate să pară foarte natural faptul că nu le sunt satisfăcute aceste nevoi, astfel încât nici să nu fie conştienţi că ceva e în neregulă. Un alt obiectiv este […]

Citește articolul

Tulburare de personalitate

Personalitatea ar putea fi definită ca un complex de trăsături psihologice în majoritate neconştientizate, persistente, specifice individului, care se reflectă în aproape toate manifestările comportamentale […]

Citește articolul