Impactul relației cu o persoană narcisistă asupra partenerului căsătorit

Impactul relației cu o persoană narcisistă asupra partenerului căsătorit.

În societatea modernă, relațiile romantice sunt adesea percepute ca fiind fundamentale pentru bunăstarea și fericirea individuală. Cu toate acestea, o realitate dură care poate fi întâlnită în cadrul acestor relații este asocierea cu o persoană narcisistă. Narcisismul este un trăsătura de personalitate caracterizată prin egoism excesiv, lipsa empatiei și nevoia constantă de admirație și validare. […]

Citește articolul

Singurătatea în doi: o perspectivă bazată pe cercetări recente

Singurătatea în doi: o perspectivă bazată pe cercetări recente

Singurătatea în doi este o problemă tot mai frecventă în relațiile de cuplu în era modernă. Chiar și atunci când suntem într-o relație, ne putem simți singuri și izolați emoțional. În acest articol, vom explora conceptul de singurătate în doi și vom analiza cercetările recente care au investigat această problemă, oferind date bibliografice relevante. Definirea […]

Citește articolul

Rolul psihologului în abordarea problemelor de cuplu

Rolul psihologului în abordarea problemelor de cuplu 

Rolul psihologului în abordarea problemelor de cuplu în era modernă este extrem de important. Cercetările recente au arătat că relațiile de cuplu se confruntă cu provocări specifice în contextul actual, cum ar fi stresul, presiunea timpului și dependența de tehnologie. Psihologul are expertiza necesară pentru a ajuta cuplurile să navigheze prin aceste provocări și să-și […]

Citește articolul

Abordarea problemelor de cuplu în era modernă

Abordarea problemelor de cuplu în era modernă

Problemele de cuplu sunt o realitate comună în relațiile romantice și pot avea un impact semnificativ asupra bunăstării individuale și a relației în ansamblu. În acest articol, vom explora câteva dintre problemele de cuplu frecvent întâlnite în era modernă și vom analiza cercetările recente care oferă o înțelegere mai profundă a acestor probleme și a […]

Citește articolul

Deprivarea emotionala

Deprivarea emotionala

Conform lui Young, schema dominantă dezadaptativă a persoanelor cu Tulburare de  Personalitate Histrionică este deprivarea emoţională. Cel mai des întâlnită schemă în practică psihologică este deprivarea emoţională, deşi de cele mai multe ori pacienţii nu recunosc existenţa ei. Ei vin la terapie cu sentimente de singurătate, amărăciune, depresie, fără să ştie de ce se simt […]

Citește articolul

Scheme cognitive dezadaptative formate timpuriu

Scheme cognitive dezadaptative formate timpuriu

Unele scheme cognitive dezadaptative se formează în urma unei traume din copilărie sau a maltratării, dar pot să se formeze astfel de scheme şi datorită supraprotecţiei. Chiar dacă nu toate aceste scheme au o traumă la bază, toate sunt distructive, nesănătoase, şi majoritatea sunt cauzate de experienţe nocive care se repetă în timpul copilăriei şi […]

Citește articolul

Legătura dintre depresie şi dependenţă

Legătura dintre depresie şi dependenţă

Legătura dintre depresie şi dependenţă este bine investigată. De fapt, cele două sunt atât de frecvent asociate încât unii psihologi, care au cercetat această problemă, au încercat să determine dacă acestea pot fi măsurate în mod separat (Overholser, 1991 apud Millon etal., 2004). Psihologii cognitivişti frecvent subliniază sentimente de deznădejde/lipsă de speranţă şi de neputinţă […]

Citește articolul

Sindromul de stres posttraumatic se instalează atunci cand pacientul este agresat cel puţin o luna de un factor de stres extrem (accidente, abuzuri, deces al unei persoane dragi, dezastre, viol, etc.). „Stresul posttraumatic, sau Sindromul de stres posttraumatic” (SPT) este descris ca fiind un stres intârziat, care poate fi declanşat în urma unor dezastre naturale, accidente grave, adresiuni, violuri dar si alte evenimente care au avut un impact traumatizant, atat fizic cat si psihic. Astfel, suferinzii au tendinta de a evita locurile, oamenii sau lucrurile care le amintesc de evenimentul traumatizant, fiind extrem de sensibil chiar si atunci cand trec prin evenimente obisnuite ale existentei umane.” Simptome Acestea sunt indiferenta fata de viata cotidiana, lipsa reactiei, dificultati de concentrare, inexistenta activitatilor uzuale, retrairea evenimentului traumatizant, emotii exagerate, iritabilitate, accese de manie, tulburari ale somnului. Psihologii semnaleaza ca, alaturi de aceste manifestari clinice apar si o serie de "reactii" concretizate in: depresii, anxietate accentuata mergand pana la atac de panica, halucinatii, folosirea drogurilor si alcoolului, intentia de izolare. Complexul de simptome ale tulburarilor cauzate de influenta traumatizanta a diversi factori stresanti asupra psihicului, de regula iesiti din comun in comparatie cu experienta obisnuita a unui om, a fost descris de catre psihologi si psihiatrii in 1980 si in DSM-III, editia a 3-a, primind denumirea de sindromul tulburarilor de stres posttraumatic - TSPT. Caracteristic pentru sindromul descris este manifestarea sa tardiva, dupa o prelungita latenta, putindu-se vorbi de un stres psihic intirziat, si faptul ca sindromul poate fi intensificat prin alti factori stresanti adesea greu identificabili. Datele indica faptul ca TSPT reprezinta o afectiune psihiatrica importanta ce produce o suferinta emotionala si o inadaptare sociala considerabile, prezentand adesea un tablou clinic complex ce constituie o semnificativa provocare in ceea ce priveste conduita psihoterapeutica. Tratament Cele mai bune rezultate se obtin prin combinarea a doua tipuri de tratament: psihoterapie si tratamentul medicamentos (in multe cazuri fiind necesara o combinatie intre cele doua). Psihoterapia este eficienta in situatiile de gravitate medie sau in situatiile in care starea individului nu permite administrarea de medicamente (sarcina, refuz de a lua medicamente, etc.). Prin psihoterapie, se acopera domeniul psihoterapiei cognitive, terapia de abandonare, managementul anxietatii, etc. Tratamentul medicamentos presupune prescrierea de catre medicul psihiatru a medicamentelor antidepresive, anxiolitice sau alte tipuri de medicamente, in functie de caz. Profilaxie In cele mai multe cazuri se poate evita instalarea sindromului de stres posttraumatic prin comunicarea problemei stresante unui specialist psiholog, sau psihiatru (dar si unor simple persoane) si respectarea sfaturilor acestuia (inclusiv urmarea unui tratament). In alte situatii informarea in legatura cu boala, manifestarile acesteia, atitudinea optimista si dorinta de a rezolva problema stresanta sunt suficiente pentru a depasi situatia de stres. Psiholog Cluj / Psihoterapeut Cluj-Napoca Cabinet de psihologie– Stela Neamt Bibliografie American Psychiatric Association (1994). Diagnostic and statistical manual of mental disorders – DSM V, Fourth Ed. Washington, D. C.: American Psychiatric Association.

Stresul posttraumatic

Sindromul de stres posttraumatic se instalează atunci cand pacientul este agresat cel puţin o luna de un factor de stres extrem (accidente, abuzuri, deces al unei persoane dragi, dezastre, viol, etc.). […]

Citește articolul