Se schimba in timp personalitatea unei persoane?

Interesul manifestat pentru personalitate poate fi observat din cele mai vechi timpuri. Egiptenii erau fascinaţi de posibilitatea existenţei unei legături între uter şi tulburările emoţionale, care la greci au fost mai târziu numite histerie (Stone, 1997). Acest sindrom clinic a devenit un punct central în dezvoltarea teoriei freudiene considerată de mulţi specialişti piatra de temelie a secolului douăzeci. La începutul secolului XIX au fost depuse eforturi considerabile pentru a înţelege etiologia isteriei. Studierea personalităţii are la bază în special nevoia noastră de autocunoaştere, apoi aceea de a alina suferinţele semenilor noştri şi a dat naştere mai multor sisteme teoretice.

Termenul de personalitate se referă la regularităţi şi consistenţe ale comportamentului care nu se aplică comportamentelor sporadice ci acelora care apar în contexte diferite. Personalitatea se referă şi la consistenţe în modul de gândire, percepţie şi sentimente.

Consistenta sinelui
Decenii la rand, psihologii au studiat, in ce masura se schimba in timp personalitatea unei persoane.

Specialistii in psihologie au masurat schimbarile, printr-o metoda numita testare-retestare. Astfel, aceeasi persoana este supusa aceluiasi test la momente diferite, la distanta de cateva saptamani, luni sau ani, apoi se compara punctajele. Rezultatele arata ca in general temperamentul ramane neschimbat de-a lungul vietii.
Copii si adolescentii au punctaje variabile, probabil pentru ca isi schimba modul in care se percep pe ei insisi pe masura ce isi descopera noi aptitudini. Si punctajele persoanelor mai in varsta sunt mai schimbatoare, probabil pentru ca au invatat sa-si adapteze personalitatea in functie de situatie. Testele de personalitate cele mai precise si mai consecvente sunt cele ale persoanelor mai active, in floarea varstei, libere sa-si exprime inclinatiile naturale.

Totusi, anumite trasaturi se schimba pe parcursul vietii. Helen Fisher (2009), vorbeste in cartea sa, despre diferentele aparute in functie de varsta. Unde se specifica, cum adolescentii de peste tot din lume sunt mai nerabdatori, doritori de lucruri noi, extravertiti, dar si mai putin constiinciosi sau amabili. Dupa varsta de douazeci de ani incep sa isi schimbe aceste trasaturi. In floare varstei, oameni din tari foarte diferite, incep sa fie mai constiinciosi si mai amabili, dar mai putin entuziasti, deschisi catre noi experiente sau extravertiti.

Dar, chiar si in plina maturitate, oamenii care trec prin experiente majore pot sa denatureze rezultatele testului de personalitate. Evenimente precum casatoria, divortul, pierderea sau schimbarea locului de munca, pensionarea, moartea unui bun prieten sau a unui membru de familie, dependenta de anumite lucruri, o boala grava, orice mare bucurie sau trauma ne poate altera perceptia asupra propriei persoane.
Studiile au relevant un lucru surprinsator, si anume faptul ca evenimentele care ne schimba viata, pot activa sau dezactiva anumite gene, provocand modificari semnificative in personalitatea noastra.

Bibliografie
Stone, M. M. (1997). Healing the mind: A history of psychiatry from antiquity to the present. New York: Norton
Dr. Helen Fisher (2009) Why Him? Why Her?: How to Find and Keep Lasting Love

Psiholog / Psihoterapeut Cluj – Stela Neamt